Obligatia de informare - ce trebuie sa stii inainte de a semna contractul de munca

1. Informatii generale despre obligatia de informare
2. Cadru legislativ
3. Elementele care fac obiectul informarii
4. Modificarea elementelor agreate la semnarea CIM
5. Alte tipuri de obligatii de informare

Informatii generale despre obligatia de informare

Inaintea incheierii contractului individual de munca, dar si inainte de orice modificare adusa contractului individual de munca, in sarcina angajatorului se naste o obligatie de a informa celalalta parte cu privire la unele aspecte esentiale ale colaborarii lor, care nu pot fi inscrise in contractul individual de munca sau modificate decat prin acordul partilor.

Cadru legislativ

Obligatia de informare este reglementata de capitolul I din Codul muncii, la articolele 17-19. Conform acestor dispozitii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.

Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.

De altfel, angajatorul are si obligatia de a informa salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca, conform articolului 40 din Codul muncii.

Elementele care fac obiectul informarii

Observam ca obligatia de informare a angajatorului se naste in urmatoarele situatii:

- anterior incheierii contractului individual de munca, cand angajatorul este obligat sa ii prezinte persoanei selectate in vederea angajarii informatiile esentiale legate de raportul de munca precum;

-ulterior angajarii, atunci cand angajatorul vrea sa aduca modificari sau completari contractului individual de munca. Amintim ca in acest caz, orice modificare a contractului trebuie supusa negocierii partilor.

Elementele informarii

In ambele situatii prezentate mai sus angajatorul este obligat sa informeze persoana selectata in vederea angajarii, respectiv salariatul despre urmatoarele aspecte:

a) identitatea partilor;

b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;

c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;

d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;

e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;

f) riscurile specifice postului;

g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;

h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;

i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;

j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;

k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;

l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;

m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;

n) durata perioadei de proba.

Toate punctele enumerate mai sus trebuie sa fie incluse in contractul individual de munca.

Documentul in care elementele se vor regasi

Dupa selectia candidatului, angajatorul va trebui sa prezinte informatiile pe care intentioneaza sa le cuprinda in contractul de munca si sa le supuna negocierii partilor. In general, atunci cand vorbim despre negocierea contractului individual de munca, ne gandim la procesul de negociere a salariului. Insa sunt multe alte aspecte importante pentru potentialul angajat, precum locul prestarii muncii (poate doreste sa presteze munca in regim de telemunca sau munca la domiciliu) ori numarul de zile de concediu de odihna la care va avea dreptul. De asemenea, angajatul trebuie sa cunoasca care vor fi atributiile sale, care sunt riscurile pe care le presupune activitatea sa si, bineinteles, cu cine urmeaza sa se afle intr-un raport de munca.

Doar dupa ce partile cad de acord asupra tuturor clauzelor negociate, angajatorul si proaspatul salariat semneaza contractul individual de munca.

Cu privire la informatiile furnizate, prealabil incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, inclusiv pe durata concilierii, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.

Modificarea elementelor agreate la semnarea contractului individual de munca

Asa cum am mentionat, obligatia de informare subzista si dupa incheierea contractului. De fiecare data cand angajatorul doreste sa aduca o modificare contractului individual de munca, acesta este obligat sa il informeze pe salariat si sa negocieze respectivul aspect. Orice modificare a unuia dintre elementele enumerate impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii.

Alte tipuri de obligatii de informare

In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare si urmatoarele informatii:

a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;

b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;

c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;

d) conditiile de clima;

e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;

f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;

g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.

In contractului individual de munca trebuie sa se regaseasca informatiile privind durata perioadei in care va lucra in strianatate, prestatiile in bani sau in natura pe care le va primi pentru activitatea desfasurata in strainatate, moneda si modalitatea de plata.

Sursa foto: pixabay.com