Ce trebuie sa faca angajatorii dupa incetarea starii de urgenta: masuri aplicabile dupa 15 mai

Pe 15 mai inceteaza starea de urgenta instituita in luna martie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020. Desi unele masuri vor inceta la aceasta data, atat Inspectia Muncii, cat si Institutul National de Sanatate Publica au emis recomandari pentru prevenirea raspandirii infectiei cu coronavirus si reluarea activitatilor profesionale in conditii de siguranta.

Starea de urgenta va fi inlocuita cu starea de alerta, potrivit declaratiilor de presa emise recent de autoritatile statului. Definitia starii de alerta poate fi gasita in cadrul Ordonantei de urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. Astfel, starea de alerta presupune punerea de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire a situatiilor de urgenta, avertizarea populatiei, precum si limitarea si inlaturarea consecintelor situatiei de urgenta.

Pentru instituirea starii de alerta este nevoie de o hotarare de declarare a acesteia. Starea de alerta este declarata la nivel national ori local de autoritatile competente.

Astfel, se vor mentine anumite masuri adoptate prin Ordonantele militare emise pe perioada starii de urgenta si se vor adopta unele masuri noi, in functie de specificitatile starii de alerta. Totusi, toate aceste reguli vor face obiectul unor acte normative ce vor intra in vigoare dupa publicarea acestora in Monitorul Oficial.

Recomandarile Inspectiei Muncii privind reluarea activitatii

Pentru a preveni infectia cu noul coronavirus, Inspectia Muncii recomanda ca deplasarile efectuate pentru indeplinirea sarcinilor de munca sa fie realizate in conformitate cu instructiunile primite din partea angajatorului, cu respectarea cerintelor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca si a masurilor de aplicare a acestora. Totodata, se recomanda a se reduce la minim posibil numarul de deplasari/delegatii pentru indeplinirea sarcinilor de munca, iar acolo unde este posibil sa se solicite angajatorului efectuarea muncii la domiciliu sau telemuncii.

Angajatii care isi vor relua activitatea dupa 15 mai sunt sfatuiti sa foloseasca rute sau modalitati alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate, iar daca programul permite, sa se circule avand in vedere intervalele orare cu nivel scazut de circulatie a persoanelor. De asemenea, indiferent de modalitatea de transport, se recomanda folosirea mastilor si a manusilor si respectarea regulilor de igiena.

Masuri propuse de Institutul National de Sanatate Publica

Institutul National de Sanatate Publica a emis o serie de masuri aplicabile diferitelor activitati profesionale, menite sa asigure desfasurarea acestora in conditii de siguranta.

In ceea ce priveste activitatea in birourile deschise, angajatii vor respecta masurile de precautie universal valabile, precum portul obligatoriu al mastii (medicale/non-medicale), care pentru o protectie eficace trebuie sa acopere atat gura, cat si nasul, izolarea la domiciliu in cazul in care prezinta simptomatologie de infectie respiratorie (tuse, stanut, rinoree, febra, stare gnerala alterata), izolare la domiciliu in cazul in care a venit in contact cu un caz suspect sau confirmat de infectie cu virusul SARS COV-2 si respectarea masurilor aplicabile, in vigoare, spalatul pe maini ori de cate ori este nevoie, evitarea atingerii fetei cu mainile neigienizate.

Angajatorii vor asigura:

1. Programul de lucru decalat pentru a evita aglomerarile la intrare/iesire din incinta si pentru a limita numarul de angajati prezenti in acelasi timp in aceeasi incinta;

2. Triajul observational al angajatilor si nu vor permite prezenta la locul de munca al persoanelor care prezinta simptomatologie de infectie respiratorie (tuse, stanut, rinoree, febra, stare generala alterata);

3. Termometrizarea zilnic, la intrarea in tura de serviciu – angajatii cu temperatura peste 37 C vor fi trimisi acasa cu indicatie de consultare a medicului de familie;

4. Vor asigura o distanta de minimum 1,5 m intre angajatii care lucreaza la birouri orientate fata-spate si spate-spate;

5. Pentru birourile orientate fata in fata vor asigura separarea acestora cu paravane care se vor dezinfecta zilnic cu solutii pe baza de alcool;

6. Dezinfectia suprafetelor de lucru la inceperea serviciului si apoi o data la 4 ore;

7. Acordarea pauzelor de masa esalonat, cu respectarea distantei fizice de minimum 2 m;

8. Aerisirea periodica a incaperilor;

9. In cazul incaperilor climatizate cu recircularea aerului se efectua nebulizare o data pe saptamana, de preferat la sfarsitul saptamanii si se va efectua dezinfectia instalatiei de climatizare conform instructiunilor producatorului.

Masuri propuse de Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne a intocmit un proiect de Lege ce urmeaza sa primeasca votul final in Parlament prin care sa reglementeze toate masurile ce se vor aplica dupa incetarea starii de urgenta. Cele mai importante masuri cuprinse in propunerea legislativa sunt urmatoarele:

1. Obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca

2. Activitati permise in anumite situatii / conditii (spre exemplu, reluarea activitatii in cabinetele de medicina dentara)

3. Interdictia de organizare si desfasurare a urmatoarelor activitati:

− mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte, sau orice alte intruniri in spatii deschise;

− activitati culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment, jocuri de noroc, de tratament balnear desfasurate in spatii inchise

4. Obligativitatea functionarii centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstnice, centrelor rezidentiale pentru copii si adulti, cu si fara dizabilitati, precum si pentru alte categorii vulnerabile si impunerea unor conditii de izolare a personalului pe perioada prezentei la serviciu.

5. Posibilitatea angajatorilor de a dispune masura de izolare preventiva la locul de muncasau in zone special dedicate incare nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupa functii esentiale pentru asigurarea functionarii productiei, transportului si distributiei energiei electrice si gazelor naturale, a activitatilor de intretinere si mentenanta a echipamentelor si instalatiilor specifice, precum si a celorlalte activitati de aprovizionare, respectiv extractie, productie si procesare a resurselor si materiilor prime si/sau semiprocesate energetice necesare functionarii corespunzatoare Sistemului energetic national in concordanta cu prevederile planurilor proprii de continuitate a activitatilor de baza – de analizat daca se mentine pe baza propunerilor structurilor unde se aplica.

Aceste masuri, impreuna cu altele cuprinse in aceasta propunere legislativa, ar urma sa se aplice in situatia in care actul normativ este adoptat si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, devenind, astfel, obligatorii.

In plus, exista in dezbatere publica o alta propunere legislativa prin care ar urma sa se acorde in mod gratuit masti persoanelor vulnerabile (familiile si persoanele singure). Actul normativ, in cazul in care este adoptat, va cuprinde o definitie clara a sferei beneficiarilor.

Asa cum mentionam mai devreme, se recomanda angajatorilor sa mentina munca la domiciliu sau telemunca, acolo unde specificul activitatii permite, pentru a evita aglomerarea mijloacelor de transport si prevenirea raspandirii virusului.

Astfel, angajatorii au la dispozitie doua posibilitati:

1. In situatia in care mentin munca la domiciliu sau telemunca, angajatorii trebuie sa incheie noi acte aditionale cu salariatii. Reamintim faptul ca, prin Decretul nr. 195/2020, angajatorii aveau posibilitatea sa modifice locul muncii la domiciliul salariatului atat prin acte aditionale, cat si prin decizie unilaterala, insa doar pe perioada starii de urgenta.

Totodata, actele aditionale si deciziile de modificare temporara a locului muncii vor expira la momentul incetarii starii de urgenta. Prin urmare, angajatorii care vor sa mentina munca la domiciliu sau telemunca vor fi nevoiti sa incheie noi acte aditionale prin care prelungesc aceste masuri.

Cu toate acestea, un alt proiect legislativ prevede faptul ca pe durata starii de alerta, angajatorul poate dispune unilateral desfasurarea activitatii in regim de telemunca sau munca la domiciliu. Asadar, daca proiectul de Lege este adoptat si intra in vigoare, angajatorii nu vor fi nevoiti sa incheie noi acte aditionale, ci vor putea, la fel ca pe perioada starii de urgenta, sa emita o decizie prin care sa modifice temporar locul muncii la domiciliile salariatilor.

2. In functie de specificul activitatii, angajatorul are posibilitatea de a decide reluarea acesteia la locul obisnuit de munca dupa incetarea starii de urgenta si expirarea actelor aditionale sau deciziilor de modificare temporara a locului muncii.

In acest caz, angajatorii si salariatii vor fi nevoiti sa respecte toate regulile si recomandarile emise de autoritatile abilitate in domeniu, astfel incat sa nu fie pusa in pericol starea de sanatatea a acestora.

Somajul tehnic

Somajul tehnic reprezinta intreruperea sau reducerea temporara a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare si este reglementat de art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Intreruperea sau reducerea temporara a activitatii este caz de suspendare a contractelor individuale de munca din initiativa angajatorului. In consecinta, somajul tehnic se inregistreaza in Registrul General de Evidenta a Salariatilor (REVISAL) cel tarziu in ziua anterioara datei suspendarii, potrivit Hotararii nr. 905/2017.

In cazul in care activitatea angajatorului a fost suspendata doar pe perioada starii de urgenta instituita de Presedintele Romaniei, incetarea starii de urgenta va atrage dupa sine incetarea suspendarii si reluarea activitatii.

In aceasta situatie angajatorul va emite o decizie de incetare a suspendarii contractelor individuale de munca ce va fi inregistrata in REVISAL cel tarziu in ziua anterioara datei incetarii suspendarii, potrivit art. 4 alin. (1) lit. e) din Hotararea Guvernului nr. 905/2017.

Concediul pentru supravegherea copiilor

Potrivit Legii nr. 19/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia suspendarii cursurilor sau inchiderii temporare a unitatilor de invatamant unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile competente cu atributii in domeniu. De asemenea, se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, inclusiv pe perioada vacantelor scolare, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant si a unitatilor de educatie anteprescolara, ca urmare a starii de urgenta decretate in conditiile legii.

Astfel, concediul pentru supravegherea copiilor se acorda parintilor in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, indiferent daca este decretata stare de urgenta sau nu.

Cu toate acestea, se acorda aceste zile libere platite pe perioada vacantelor scolare doar cat este instituita starea de urgenta. Asadar, parintii nu ar mai putea beneficia de acest concediu dupa finalizarea anului scolar si ar trebui sa isi reia activitatea. Reamintim ca acest tip de concediu nu atrage suspendarea contractului individual de munca.

Totusi, exista in dezbatere publica un proiect legislativ care prevede ca acest concediu sa poata fi acordat de angajatori inclusiv pe perioada vacantei de vara, chiar daca inceteaza starea de urgenta. Masurile ar urma sa intre in vigoare doar dupa publicarea actului normativ in Monitorul Oficial al Romaniei.

Vom reveni cu detalii suplimentare in functia de evolutia propunerilor legislative analizate in cuprinsul acestui articol.

Sursa foto: unsplash.com