Tipuri de conflicte de munca si cum pot fi solutionate

Conflictele de munca apar atunci cand exista conflicte intre salariati si angajatori in ceea ce priveste interesele care au caracter profesional, economic, social sau drepturile rezultate in urma desfasurarii raporturilor de munca.

Conflictele de munca sunt de mai multe tipuri

Conflictele de munca pot fi individuale si colective. Conflictul de munca individual este acel conflict care apare intre un singur salariat si angajatorul sau. In cazul unui conflict colectiv, este vorba despre un numar mai mare de angajati implicati intr-un conflict cu angajatorul, potrivit Legii 62/2011 a dialogului social.

Potrivit legislatiei in vigoare, un conflict de munca poate sa fie declansat daca angajatorul refuza sa inceapa negocierea unui acord sau a unui acord colectiv de munca, in cazul in care nu exista un astfel de document, in situatia in care firma angajatoare nu este de acord cu revendicarile salariatilor, dar si in cazul in care partile implicate nu reusesc sa ajunga la o intelegere astfel incat sa incheie un acord sau un contract colectiv de munca pana la data stabilita de comun acord pentru terminarea negocierilor.

In cazul unui conflict la locul de munca la nivel de unitate, angajatii implicati sunt reprezentati de catre sindicate, iar in cazul in care nu exista sindicat, salariatii trebuie sa isi aleaga niste persoane care sa ii reprezinte din cadrul celor care sunt delegati sa participe si la negocierile colective ale contractului sau acordului de munca aplicabil.

De asemenea, conflictele de munca mai pot fi impartite in conflicte de drepturi, care apar in urma incalcarii unui drept deja existent al uneia sau a ambelor parti implicate si conflicte de interese, care apar in urma unei diferente de opinie aparute in faza negocierii colective dintre parti.

Procedura declansarii conflictelor de la locul de munca

Potrivit Art. 162 al Legii 62/2011 a conflictelor de munca, in cazul in care intr-o firma exista toate premisele declansarii unui conflict la locul de munca, sindicatul sau reprezentantii salariatilor trebuie sa sesizeze angajatorul in scris cu privire la situatia existenta. Documentul trebuie sa contina revendicarile si motivarea angajatilor, dar si propunerile pe care le au pentru a fi rezolvata problema. Angajatorul are obligatia de a raspunde in scris reprezentantilor salariatilor sau sindicatelor.

In cazul in care angajatorul nu raspunde la revendicarile angajatilor sau daca salariatii nu sunt multumiti de raspunsul primit, se poate ajunge chiar la declansarea conflictului colectiv de munca. Procedura presupune notificarea in scris a angajatorului si sesizarea (tot in scris) a Inspectoratului Teritorial de Munca, in vederea concilierii. In situatia in care conflictul este la nivel de grup de unitati si de sector de activitate, sindicatele sunt obligate prin lege sa notifice fiecare unitate membra a grupului, organizatia patronala, dar si sa sesizeze in scris Ministerul Muncii, in vederea concilierii.

Conflicte de munca: exemple

Conflictele de munca se pot declansa din cauza mai multor factori. Printre factorii care pot declansa un conflict de munca se numara modificarea contractului individual/colectiv de munca, orele de lucru, conditiile de munca, nerespectarea drepturilor salariatilor sau plata zilelor de concediu.

Astfel, daca un angajat nu a primit salariul la timp, daca a fost concediat fara un motiv clar sau daca angajatorul i-a respins salariatului participarea la un examen pentru a ocupa un alt post in companie, se poate declansa un conflict de munca. Acestea sunt doar cateva exemple.

Rezolvarea conflictelor colective de munca

Legislatia in vigoare spune ca un conflict colectiv de munca poate fi solutionat prin mediere, conciliere si arbitraj. Concilierea este o faza obligatorie in care se incearca solutionarea conflictului de munca, faza la care participa un reprezentant al Ministerului Muncii. Conflictul se stinge daca ambele parti ajung la o intelegere.

Medierea conflictelor de munca este o faza care are loc in cazul in care partile implicate nu se inteleg prin conciliere, la initiativa uneia dintre parti, dar mereu de comun acord. Partile implicate trebuie sa opteze pentru un mediator care va intocmi un raport. Este de mentionat ca medierea reprezinta o etapa facultativa in rezolvarea conflictelor de la locul de munca.

Partile implicate pot apela si la arbitraj, o alta etapa facultativa, care presupune infiintarea unei comisii de arbitraj alcatuita dintr-un arbitru al Ministerului Muncii, un arbitru desemnat de salariati si unul desemnat de catre angajator.

In cazul unui conflict individual de munca, acesta se poate solutiona de catre o instanta de judecata. Angajatul isi poate lua un avocat specializat in conflicte de acest tip, care sa il reprezinte. De retinut ca un conflict individual de munca se poate rezolva si prin mediere, in urma unui acord de mediere. Este o solutie care salveaza atat timp, cat si bani.