Guvernul obliga companiile sa negocieze contracte colective de munca - OUG 82/16 noiembrie 2017 - reforma fiscala

Printre modificarile introduse de reforma fiscala, respectiv Ordonanta de urgenta („OUG”) nr. 79/8 noiembrie 2017, se regaseste reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%, incepand cu 1 ianuarie 2018, si reducerea contributiilor sociale cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. De asemenea, o modificare importanta o reprezinta trecerea aproape in totalitate a contributiilor sociale de la angajator la angajat.

Aceasta reforma fiscala ar insemna pentru angajator reducerea costurilor salariale totale cu aproximativ 1%, daca s-ar mentine constante salariile nete la nivel de angajat. Pentru a face acest lucru salariile brute ar trebui sa creasca cu aproximativ 20%. Insa, daca se mentin constante salariile brute actuale, fara a fi luate masuri, de la 1 ianuarie 2018 salariile nete ale angajatilor s-ar reduce cu aproximativ 17%.

In acest context, a fost publicata joi OUG 82/16 noiembrie 2017, din care rezulta ca toate unitatile, respectiv persoane juridice care angajeaza nemijlocit forta de munca, ar trebui sa initieze negocieri colective in vederea punerii in aplicare a prevederilor OUG 79/2017. De aici se intelege ca intentia este ca transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat sa nu afecteze salariile nete ale angajatilor.

Prin derogare de la prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, care prevede ca astfel de negocieri colective sa aiba loc in termen de 60 de zile, OUG 82/2017 stipuleaza ca aceste negocieri sa se desfasoare in perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017.

Ordonanta prevede si faptul ca pentru unitatile in care nu exista sindicat, la negocieri pot participa pe langa reprezentantii salariatilor, la invitatia acestora, si un reprezentant al unei federatii reprezentative la sectorul de activitate sau al unei confederatii sindicale reprezentative la nivel national. Iar in unitatile unde nu exista sindicat reprezentativ, pe langa reprezentantii salariatilor pot participa la negocieri si reprezentanti ai federatiei sindicale.

Pentru companiile cu peste 21 de angajati, care au contracte colective de munca, acest lucru inseamna ca ar trebui sa initieze aceste negocieri pana pe 20 decembrie, altfel exista riscul sa primeasca o amenda intre 5.000 lei si 10.000 lei de la ITM. OUG 82/2017 nu precizeaza sanctiuni specifice in cazul in care nu sunt efectuate aceste negocieri, insa amenda mai sus mentionata ar putea fi aplicata conform art. 217, alin. 1, lit b din Legea dialogului social care prevede ca se sanctioneaza „b) refuzul angajatorului de a începe negocierea contractului colectiv de munca, cu amenda cuprinsa între 5.000 lei si 10.000 lei”. De asemenea, dovada convocarii partilor indreptatite la negociere va trebui pusa la dosarul de inregistrare la ITM a actului aditional la contractul colectiv de munca.

Si companiile care au sub 21 de angajati, prin derogare de la Legea dialogului social, vor trebui sa initieze astfel de negocieri colective cu angajatii proprii. De fapt, ordonanta prevede faptul ca initierea unei astfel de negocieri este obligatorie, insa nu prevede si cine ar trebui sa fie initiatorul. Prin urmare, initiatori pot fi atat angajatorii, cat si reprezentantii salariatilor. Amenda mentionata mai sus, ar putea fi aplicabila, prin extensie, si companiilor care au sub 21 de angajati, daca nu sunt initiate astfel de negocieri. In cazul acestor companii, probabil va fi suficienta depunerea la ITM a actelor aditionale la contractele individuale de munca.

In ceea ce priveste participarea la negocieri a reprezentantilor unei federatii reprezentative sau a unei confederatii sindicale reprezentative de la nivel national, ordonanta prevede ca „pot participa”, ceea ce denota caracterul optional, nu obligatoriu. Si probabil ca in practica nici nu ar fi posibil ca acestia sa participe la toate negocierile (inclusiv, de ex, pentru companiile cu un singur angajat), tinand cont ca a fost acordata o luna de zile pentru desfasurarea acestor negocieri colective.

Luand in considerare faptul ca ordonanta stipuleaza ca aceste negocieri colective se desfasoara in vederea aplicarii prevederilor OUG 79/2017, intentia este clar aceea de a fi acoperita diminuarea salariului net care ar fi fost generata prin transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat. Nu este clar daca initierea unor astfel de negocieri garanteaza acoperirea suta la suta a acestei diminuari, sau este posibila si acoperirea doar partiala. Probabil ca in cazul in care nu se initiaza astfel de negocieri colective sau acoperirea diminuarii salariului este partiala, angajatii ar putea actiona in instanta angajatorii pe baza OUG 82/2017.

In orice caz, din perspectiva angajatilor, prevederile acestei ordonante sunt favorabile, caci negocierile colective inseamna ca tratamentul va fi unitar la nivelul tuturor angajatilor, lucru care nu ar fi fost valabil poate in cazul altor masuri pe care ar fi vrut sa le ia angajatorii. De exemplu, se vehicula in presa ca unii angajatori ar fi preferat sa acorde bonusuri in loc sa mareasca salariile brute, pentru a se asigura ca in cazul in care aceste masuri ale reformei fiscale nu vor rezista presiunilor sociale, sa nu le creasca costurile salariale, diminuarea ulterioara a salariului brut fiind mult mai dificil de realizat, in conditiile Codului Muncii. Totusi, bonusurile avand prin natura un caracter discretionar, ar fi putut aparea situatia in care angajatii nu ar fi fost tratati unitar.

De asemenea, o astfel de masura era necesara si din perspectiva bugetului de stat, pentru a se evita adancirea deficitului bugetar incepand cu ianuarie 2018, una dintre ipotezele de la care s-a pornit in proiectarea veniturilor fiind ca salariul net sa nu scada relativ la scenariul de baza in urma reformei fiscale. Vezi aici si opinia exprimata anterior de Consiliul fiscal.

Oricum, intentia initiala pentru transferul contributiilor de la angajator la angajat era tocmai cresterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat si responsabilizarea angajatorilor in ceea ce priveste plata la timp a contributiilor, dupa cum se spune si in preambulul OUG 79/2017. Inainte de 2015, art. 6 din Legea nr. 241/2005 prevedea: „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa”. In practica, unele companii virau la bugetul de stat contributiile sociale ale angajatului, care erau cu retinere la sursa, pentru a evita sanctiunea mentionata mai sus, insa uneori nu virau la timp si contributiile sociale ale angajatorului, utilizand aceste sume pentru reglarea cash-flow-ului pe termen scurt. Desi in 2015 art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost declarat neconstitutional si a fost scos, practica probabil s-a pastrat. Prin mutarea contributiilor sociale la nivel de angajat se incerca eliminarea acestei practici. Totusi, efectul care va fi generat in realitate, ramane de vazut.

Autor: Ina Tornea, ADIT