Ce este cumulul de functii: definitie, conditii, tratament fiscal

• Definitia cumulului de functii in Codul Muncii
• Limita maxima a orelor de munca in cazul cumulului de functii
• În ce conditii este permis cumulul de functii
• Ce contracte se pot incheia in cumul de functii
• Ce este functia de baza in cazul cumulului de functii
• Tratamentul fiscal aplicabil in cazul cumulului de functii
• Concediul de odihna in cazul cumulului de functii
• Ce sporuri se acorda in cazul cumulului de functii
• Reglementari pentru cumul de functii in cazul tinerilor intre 15 si 18 ani
• Angajarea unui pensionar si cumulul de functii
• Incompatibilitati si restrictii

Cumulul de functii este permis de legislatia muncii si sunt relativ putine restrictii de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa inchei un al doilea contract de munca cu acelasi sau chiar cu alt angajator. Iata tot ceea ce trebuie sa stii despre acest subiect, de la legislatie la restrictii.

Definitia cumulului de functii in Codul Muncii

Cumulul de functii este acea situatie in care o persoana are mai multe contracte individuale de munca la acelasi sau la mai multi angajatori. Potrivit legii, oricine are dreptul sa munceasca in baza mai multor contracte de munca. Iata ce spune articolul 35 din Codul Muncii despre aceasta situatie:

Art. 35

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

Asadar, potrivit legislatiei din tara noastra, orice persoana poate sa aiba mai multe locuri de munca in acelasi timp. Un angajat are dreptul sa aiba mai multe contracte de munca deoarece legislatia in vigoare nu limiteaza numarul de angajatori la care o persoana poate sa lucreze.

Limita maxima a orelor de munca in cazul cumulului de functii

Pe scurt, legislatia din Romania nu interzice in mod explicit sa ai doua contracte de munca full-time la acelasi angajator. Full-time inseamna un contract cu norma intreaga de 8 ore pe zi si 40 ore pe saptamana, adica durata normala a programului de lucru.

Lucrurile sunt insa mai complicate, iar articolul 144 din Codul Muncii aduce lamuriri suplimentare:

Art. 114

(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

(...)

Cu alte cuvinte, o persoana poate avea oricate contracte individuale de munca doreste, incheiate cu oricati angajatori, dar nu poate lucra legal mai mult de 48 de ore pe saptamana, inclusiv cu ore suplimentare.

In anumite conditii, aceasta perioada poate fi supusa unor derogari speciale. Prin exceptie, timpul de munca (inclusiv orele suplimentare) poate fi prelungit peste 48 de ore pe saptamana, dar numai daca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, nu trece de 48 de ore pe saptamana.

Mai trebuie precizat ca, in cazul anumitor activitati sau profesii, se pot negocia perioade de referinta mai mari de patru luni, dar care nu trebuie sa depaseasca 12 luni, cu acordul Inspectoratului Teritorial de Munca.

În ce conditii este permis cumulul de functii

Potrivit legii, nu sunt multe restrictii in ceea ce priveste conditiile in care o persoana poate face cumul de functii. Pe langa aceste situatii clare, exista unele cazuri nereglementate de textul legii si care pot fi interpretabile.

Este cazul cumulului de functii in situatia in care contractele de munca sunt incheiate cu acelasi angajator. Una dintre interpretari este ca aceste contracte nu pot fi incheiate pentru aceeasi functie sau ocupatie. Aceasta practica era des intalnita inaintea aparitiei noului Cod al Muncii, mai ales pentru ca prin intermediul ei erau eludate prevederile legale referitoare la timpul de munca si la cel de odihna.

O prima conditie care trebuie indeplinita vizeaza numarul de ore pe care le poate lucra saptamanal o persoana. Concret, daca inchei doua contracte de munca full-time (8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana) cu acelasi angajator, acesta din urma poate fi tras la raspundere de Inspectoratul Teritorial de Munca, pentru ca cele doua contracte insumeaza 80 de ore pe saptamana, cu mult peste limita maxima admisa in situatii normale, de 48 de ore saptamanal.

Legislatia in vigoare ii permite, de asemenea, angajatului sa stabileasca impreuna cu angajatorul un program individualizat de munca, in masura in care este posibil acest lucru.

Salariatul poate sa aiba aceeasi meserie la angajatori diferiti, dar poate sa ocupe si un post diferit, in functie de experienta acumulata si de pregatirea sa profesionala.

Angajatul trebuie sa-si respecte angajamentele luate fata de fiecare angajator in parte, sa respecte fisa postului, pentru ca altfel risca sa fie sanctionat disciplinar, in urma unei cercetari disciplinare. De asemenea, salariatul poate sa opteze pentru norma intreaga sau partiala, ceea ce inseamna ca poate sa incheie, de exemplu, un contract de munca de 4 ore pe zi si un contract de 8 ore pe zi.

Ce contracte de munca se pot incheia in cumul de functii

Potrivit Codului Muncii, nu exista restrictii atunci cand vine vorba de cumulul de functii. Contractele de munca incheiate de o persoana pot fi:

•  cu norma intreaga
• cu norma partiala
• pe perioada nedeterminata
• pe perioada determinata
• la angajatori diferiti
• la acelasi angajator

Singurele limite sunt cele impuse de numarul de ore lucrate si posibil de functia in sine: o persoana nu poate incheia doua contracte de munca cu acelasi angajator, pentru aceeasi functie.

 Ce este functia de baza in cazul cumulului de functii

Inca din 2011, din Codul Muncii a fost eliminata obligativitatea angajatului de a informa angajatorul care este functia de baza in cazul cumulului de functii. Cu toate astea, aceasta posibilitate exista in Codul Fiscal si atrage anumite beneficii:

• tichetele de masa pot fi acordate in cadrul unui singur contract de munca, anume acela pe care angajatul il declara ca fiind incheiat pentru functia de baza
• tichetele de cresa pot fi acordate tot la functia de baza
• deducerile personale sunt acordate la functia de baza

Cu alte cuvinte, daca ai doua contracte de munca, nu vei putea obtine tichete de masa de la ambele, ci trebuie sa optezi pentru unul dintre ele, considerat functie de baza. 

Tratamentul fiscal aplicabil in cazul cumulului de functii 

Potrivit Codului Fiscal, impozitul platit de  angajatii care fac cumul de functii sunt impartite in doua, in functie de locul de munca in care a fost declarata functia de baza:

• La locul in care a fost declarata functia de baza - impozitul pe salariu e stabilit prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului net, obtinut prin deducerea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii (CAS, CASS) si deducerile aplicate in luna respectiva. 

• Pentru salariile obtinute din contracte de munca in cumul de functii - impozitul pe salariu e stabilit prin aplicarea unei cote de 10% asupra salariului net obtinut din diferenta dintre venitul brut si contributiile obligatorii lunare (CAS, CASS). 

Poti vedea diferentele dintre functia de baza si nedeclararea acesteia prin calcule comparative pentru salariile obtinute din cumul de functii folosind Calculatorul de venituri, sectiunea Venituri din salarii.

Concediul de odihna in cazul cumulului de functii 

In cazul concediului de odihna la care are dreptul angajatul care face cumul de functii, acest subiect este motiv de controverse. Cu toate acestea, articolul 144 din Codul Muncii specifica in mod clar ca: 

(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.

(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. 

Cu alte cuvinte, orice angajat are dreptul la concediu de odihna in baza contractului de munca pe care l-a incheiat. 

Ce sporuri se pot acorda in cazul cumulului de functii

Potrivit legii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

In baza acestui fapt, angajatii aflati in aceasta situatie sunt indreptatiti sa primeasca sporurile negociate prin contractul de munca.

Reglementari privind cumulul de functii pentru tinerii intre 15 si 18 ani 

Potrivit legii, tinerii care au implinit varsta de 16 ani pot incheia un contract de munca in calitate de salariat pentru desfasurarea de munci usoare. 

Tinerii care au implinit 15 ani pot sa incheie, la randul lor, contracte de munca doar cu aprobarea parintilor si doar in conditiile in care munca prestata e potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. 

În aceste conditii, tinerii pot sa incheie mai multe contracte de munca si se incadreaza, astfel, la cumulul de functii, cu anumite restrictii. 

Hotararea de Guvern nr. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca interzice tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani sa lucreze in cumul de functii pentru o durata mai mare de sase ore/zi si 30 ore/saptamana. 

Cu alte cuvinte, tinerii intre 15 si 18 ani nu pot incheia contracte individuale de munca in cumul de functii, daca durata insumata a timpului de munca prevazuta in cadrul acestor contracte depaseste durata maxima a timpului de munca impusa de legea speciala.

Angajatorul se expune unor sanctiuni si chiar pedepsei cu inchisoarea in cazul in care incalca prevederile legale legate de regimul de munca al minorilor. Potrivit articolului 256 din Codul Penal, este vorba despre o infractiune care se sanctioneaza cu inchisoare de la un an la trei ani. 

Angajarea unui pensionar si cumulul de functii

Potrivit legii, un pensionar poate sa primeasca venituri si din pensie, si in baza unui contract individual de munca, fara ca aceasta sa fie considerata cumul de functii. Cu alte cuvinte, veniturile din pensie nu sunt considerate venituri salariale, asa ca pensia si un singur contract individual de munca nu reprezinta cumulul unor functii. Abia in cazul in care un angajat pensionar incheie doua contracte de munca se poate considera ca acesta face cumul de functii.

Incompatibilitati si restrictii 

Potrivit legii, sunt situatii in care cumulul de functii este interzis. Este cazul profesiilor liberale si al sectoarelor publice de activitate.

Alte restrictii sunt impuse de clauza de fidelitate si de cea de nonconcurenta: angajatul care cumuleaza functii la angajatori diversi trebuie sa le respecte, astfel incat sa nu prejudicieze niciunul dintre angajatori. Dreptul de a cumula mai multe functii este restrictionat in urmatoarele situatii:

1. Clauza de fidelitate: o persoana nu poate, din punct de vedere legal, sa se angajeze la doua companii sau firme concurente in acelasi domeniu.
2. Incompatibilitati intre o functie publica detinuta si alta functie sau demnitate.

Iata cateva exemple de incompatibilitate: 

• Niciun deputat sau senator nu poate sa detina o functie publica de autoritate.
• Profesia de medic este incompatibila cu o functie in cadrul unei companii farmaceutice.
• Un functionar public nu poate fi primar sau membru al guvernului.
• Un notar nu poate fi si avocat.
• Avocatii si magistratii (judecatorii si procurorii) nu pot desfasura si alte activitati in baza unui contract de munca. Exceptie sunt cazurile in care este vorba despre activitati didactice universitare. 

În ultimii ani, legislatia muncii a trecut prin mai multe modificari, unele legate de legile salarizarii, care au fost modificate de mai multe ori, altele care vizau acte normative cu impact asupra legislatiei muncii. 

Pentru a fi bine informat, in cazul in care urmeaza sa inchei inca un contract individual de munca, este recomandat sa te interesezi din timp de restrictiile si obligatiile derivate din cumulul de functii. 

Sursa foto: Shutterstock