Interzicerea clauzei penale in contractele individuale de munca

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19/2019, publicata vineri, 12 iulie 2019, in Monitorul Oficial solutioneaza problema instituirii de catre angajator a clauzei penale in contractele de munca.

Astfel, se prevede ca angajatorii nu pot stabili de la incheierea contractului individual de munca valoarea prejudiciului cauzat de catre angajat ca urmare a nerespectarii conditiilor de munca. Aceasta masura este obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial.

Necesitatea sesizarii ICCJ cu pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept deriva dintr-o situatie concreta in care o societate comerciala a stipulat in contractul de munca incheiat cu angajatul, obligarea acestuia la o despagubire in cazul in care demisiona si nu respecta durata preavizului. Prin contractul individual de munca incheiat se prevedea ca in aceasta situatie, salariatul urma sa fie obligat la plata „beneficiului nerealizat al angajatorului, in cuantum de 1.500 de euro, plus costul prejudiciului concret cauzat in urma neindeplinirii sarcinilor de serviciu, precum si orice alte cheltuieli care sunt rezultatul faptei sale”.

ICCJ a interpretat prevederile Codului Muncii in sensul ca “salariatii raspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor”. Paguba trebuie sa fie certa, respectiv sa aiba o existenta sigura si o intindere determinabila la momentul evaluarii. Asadar, raspunderea patrimoniala impune o evaluare a intinderii pagubei, evaluare pe care angajatorul o face de la caz la caz, si este ulterioara producerii acesteia.

Totodata, intinderea despagubirii trebuie sa fie de natura sa acopere prejudiciul efectiv suferit de angajator, iar nu un prejudiciu evaluat conventional, prealabil producerii pagubei si inserat intr-o clauza in contractual individual de munca. Asemenea conventii sunt interzise, iar clauzele penale inserate la momentul actual in contracte de munca sau acte aditionale sunt lovite de nulitate.

In plus, ICCJ interpreteaza ca o astfel de clauza penala ar putea avea semnificatia unei renuntari de catre salariat la drepturile sale, unul dintre acestea fiind cel de a-I fi angajata raspunderea patrimoniala in justitie, pe baza unei evaluari judiciare a pagubei. De asemenea, clauza penala poate fi folosita si ca un mijloc de presiune asupra salariatului, care ar fi determinat sa renunte la alte drepturi fundamentale ale sale, sub amenintarea platii unei sume forfetare ridicate.

Prin urmare, angajatorii vor trebui sa acorde o deosebita atentie in procesele de intocmire a contractelor individuale de munca, astfel incat acestea sa nu contina clauze ce pot face obiectul renuntarii unor drepturi ale salariatilor, cum este cea descrisa mai sus.